Despre mancarea gatita si beneficiile acesteia

Desi mi-am spus adesea ca mancarea traditionala romaneasca este departe de fi cea mai sanatoasa, am ajuns, dupa cateva cautari si marturii interesante, la concluzia ca exista o serie de avantaje pe care mancarea traditionala si cea gatita le aduc de fapt sanatatii noastre.



Pornind de la o intamplare simpla, a unei prietene care mi-a povestit cum si-a vindecat practic copiii schimbandu-le stilul de alimentatie si trecand la mancare gatita, m-am decis ca e ceva adevar in toata aceasta poveste. (Copiii ei au trait prin alte tari inca de cand erau mici si au suferit de o serie de afectiuni de-a lungul timpului, desi prietena mea era preocupata de alimentatie si alimente organice... Ciudat, in momentul in care a trecut pe mancare ca la “mama ei acasa”, adica acel stil de alimentatie care probabil era inscris in genele copiilor, acestia s-au vindecat si au inceput sa aiba pofta de mancare, sa castige energie si putere. A nu se intelege totusi ca a dat-o pe jumari si untura, ea a ales supele si ciorbele, mancarurile la cuptor, o mica doza de grasimi si carne, multe legume, atat fierte, cat si crude, in continuare organice. De asemenea, le-a suplimentat alimentatia cu ulei de peste si spirulina.  Ei se afla intr-o clima friguroasa acum, dar banuiesc ca aceasta nu e departe de clima cu care erau obisnuiti stramosii nostri traci.)


Fara a vreau sa transform acest articol intr-un sfat medical (n-am autoritatea, cu toate ca am citit mult in domeniu, iar parerea mea este ca orice ati dori, sa slabiti, sa va ingrasati sau sa rezolvati o problema de sanatate, este cel mai bine sa mergeti la un nutritionist care sa va faca o dieta adaptata propriului organism si probemelor pe care le aveti), cred ca totusi e povestea de care v-am spus merita luata in seama. E importanta si in contextul in care noi am inceput sa credem mai mult in valoarea hranei vii, cea care contine enzime vitale pentru organism, sau in aceea a unei alimentatii vegetariene. Sunt foarte mult de acord cu beneficiile pe care legumele si fructele proaspete le aduc sanatatii, dar incep sa ma indoiesc ca abordarea lor in extremis, mai ales de catre copii, este cea mai indicata. Puteti sa ma contraziceti, desigur, dar haideti sa analizam lucrurile empiric, in lumina a ceea ce cunoaste fiecare dintre noi din proprie experienta despre alimentatie. Nu studii, nu chimie, ci simple fapte de viata.


Sa ne gandim ca o serie de buruieni si fierturi au fost dintotdeauna in istorie leacuri sau intaritoare, pe care vracii si vracitele le amestecau pe indelete in cazanele lor... deasupra unui foc mocnit. Ceaiurile sunt ce a de-a doua dovada ca desi plantele crude, vii, au valoarea lor, valoarea buruienilor de leac era data si de fierberea lor in diverse amestecuri. Eu cred ca apa si fierberea multor alimente laolalta are inca mistere pe care noi, oamenii, nu le-am descoperit. Dar sa nu speculez si sa ne oprim la fapte. Ganditi-va doar la supa de pui sau la sucul maroniu si dulceag de ceapa fiarta... cate raceli si gaturi inflamate or fi vindecat ele in iernile geroase, de-a lungul istoriei? Cu siguranta mancarea gatita are beneficiile ei.

Am scris tot aici pe blog, in doua articole mai vechi si despre alimentatia pe care o au oamenii din Ghana si am remacat ca, desi clima lor este una foarte calda, ei consuma mult o serie de alimente preparate termic (noi le-am zice tocanite) si pe care le amesteca in cele mai variate feluri. Japonezii, din cate stim poporul cu cea mai mare durata de viata per individ, prefera pestele crud si o serie de vegetale, dar pana si ei prepara multe supe si chiar au facut o arta din asta. Populatia mediteraneeana, recunoscuta si ea pentru longevitate, cu toate branzeturile, maslinele si verdeturile ei, tot pune la loc de cinste o pizza fierbinte cu mult suc de rosii (care se stie, este plin de licopen si anicancerigen) si branza, fructele de mare prajite in ulei incins sau o portie de paste fierte... sa fie acestea doar obiceiuri, cand de fapt omul, asa cum zic unii, este un ierbivor/omnivor care ar trebui sa consume hrana la fel ca si celelate vietuitoare de pe pamant?


Sa zicem ca sunt doar obiceiuri, atunci, de care ne-am putea debarasa usor. Dar chiar daca omul intitial era la fel ca celelate fiinte, consumand legume, fructe si seminte negatite, intre timp au trecut cateva zeci de mii de ani de obisnuinta cu hrana gatita si convietuire cu focul. N-o fi produs acest lucru o oarecare modificare in genele noastre? Si cum ar fi sa ne apucam sa traim brusc in salbaticie fara sa avem la noi nici cel mai mic lucru care sa ne ajute sa supravietuim? Am muri, mai mult ca sigur, foarte repede.

De asemenea, sa luam in calcul faptul ca cei mai multi cercetatori sunt de acord astazi ca prin fierberea sau frigerea alimentelor majoritatea substantelor benefice organismului sunt distruse. Si e corect. Dar tot frigerea sau fierbea distruge elementele nocive, bacteriile, toxinele care ne-ar putea infecta.



Unii nutritionisti recomada trecerea exclusiv pe hrana vie, altii doar la alimentatie vegetariana, in timp ce, in fine, cei mai moderati considera ca e ideala o alimentatie echilibrata, in care sa predomine totusi fructele si legumele proaspete. Dau crezare mai mult acesteia din urma, cu observatia ca orice regim alimentar trebuie adaptat la unicitatea fiecarui individ in parte. Iar pentru ca esti singurul om care ai trai alaturi de tine, zi de zi, de la inceputul vieii tale, tu stii cel mai bine ce iti face bine si ce iti face rau.




General vorbind insa, nu vad de ce este atat de condamnata astazi prepararea termica a alimentelor. Poate consumul de hrana gatita nu a fost initial important, pe vremea cand eram doar niste fiinte in plina dezvoltare biologica, dar de la descoperirea focului incoace mancarea gatita a avut timp sa ne fie inscrisa in gene. O serie de modificari chimice, structurale au fost declansate si continuate de- intregii istorii a omului pe pamant. Iar asta indiferent de zona georgrafica. Alte studii, legate de antropologie, arata chiar ca fara consumul de carne (desigur, aceasta era destul de greu de gasit si probabil proportia carne/vegetale diferea foarte mult in functie de regiuni geografice si sezoane) creierul omului nu s-ar fi dezvoltat la fel de mult.


Dar pentru moment o sa continui cu o mica incursiune in alimentatia romanilor si in obiceiurile noastre. Stim ca preocuparea pentru mancarea gatita e o traditie pe care nici aparitia steviei si spanacului, primavara, nu o scoate din ale ei. Adica tot fierte le mancam. Si mai stim cum ni se accentueaza in preajma sarbatorilor de iarna dorinta si ispita de a manca sarmale si carnati, placinte cu tot felul de grasimi, carnuri grele si afumaturi, tocanite picante si ciorbe fierbinti. Muraturile isi iau si ele locul, cuminti, in poveste. Toate acestea nu prea mai lasa loc alimentelor proaspete, nepreparate, adica legumelor si fructelor, dar e firesc, din moment ce afara e iarna. Doar merele mai stau impachetate pe rafturi si prin lazi, iar in beciuri se aliniaza cumuinti butoaiele cu sucul de struguri care le-a creat dacilor atatea probleme cu Deceneus si Burebista. Usturoiul si ceapa uscate in siruri raman singurele legume triumfatoare peste atatea carnuri, in prag de iarna...Sa fie aceasta o alimentatie nesanatoasa?

In ce priveste mancarurile consumate in perioadele iernii la roamani, da, chiar pare mai degraba ca e vorba de o intreaga panoplie de arme letale pentru sistemul nostru sanguin si digestiv, nu-i asa? Despre ele si despre ce efect au asupra organismului nostru o sa revin insa in curand, intr-o continuarere a acestui material, pentru ca sunt inca multe de povestit.

Pana una alta, o sa ma limitez sa afirm ca ceaiurile, supele si fierturile de legume si carne au o alchimie a lor, care merita studiata mai indeaproape. Oamenii au fost obisnuiti sa creada, in ultimele decenii, ca fiecare aliment in sine este o sursa de vitamina X sau Y, ca spanacul aduce minerale si grasimea ingroasa arterele, dar aceasta este o abordare mult prea simplista a felului in care funcioneaza alimentatia si organsimul uman.

In momentul in care amesteci cateva ingrediente intr-o cratita si faci in asa fel incat ingredientele sa se combine intre ele, prin fierbere, pasare, coacere etc., acestea isi imprumuta una alteia calitatile, dar dau nastere si la noi substante. Astfel se explica valoarea supei de pui sau a sosului de rosii, care este un anticancerigen cunoscut pentru ca, dupa unii cercetatori, contine licopen. Dar cum doar sosul fiert de rosii, cel tinu pe foc mic, din rosii coapte, este cel care are acest efect, probabil ca raspunsul este mai complex de atat. E un intreg proces chimic al carui mister nu poate fi inca studiat indeajuns. Dar speram sa fie. Citeste mai departe despre cele zece reguli ale alimentatiei echilibrate.




0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

Aboneaza-te

Reclame

Anunturi