5 prejudecati istorice despre mancare

Chiar crezi ca astazi stim foarte multe despre mancare si despre cum ne influenteaza ea greutatea, sanatatea, mediul, caracterul si... relatiile? Cu siguranta, mai multe decat in trecut. Desi asta nu ne fereste sa mancam prost sau nesanatos pe multi dintre noi. Ne intrec in "incompetenta de a manca" doar stramosii nostri. Oamenii din multe epoci au avut multe cutume si prejudecati despre mancare. Mai jos, doar cateva dintre cele mai interesante.


Nici nu e de mirare ca hrana si alimentatia au starnit in istorie multe obsesii, dar si obiceiuri, din moment ce hrana ramane de importanta vitala pentru toti oamenii, saraci si bogati deopotriva. Daca iti imaginai ca mananci prost si nu stiai mare lucru despre mancare... Cele cinci povesti de mai jos te vor face sa te simti mai bine cu felul in care mananci. Ar fi chiar amuzant, daca nu ar fi, pe alocuri, ciudat.

1. Mancarea a fost mereu un motiv de discriminare

De-a lungul istoriei, popoarele s-au dispretuit intre ele din cauza diferentelor de gusturi alimentare. "Mancatori de usturoi" (chinezii vazuti de japonezi), "Mancatori de paste" (italienii vazuti de europenii nordici), "Mancatori de mamaliga" (italienii din sud vazuti de italienii din nord, dar si romanii vazuti de ucraineni), "Mancatori de branza stricata" (francezii, desigur) si alte asemenea etichete erau intotdeauna folosite pentru a identifica asa zisul dusman. Antropolgia poate explica pe larg motivele discriminarilor alimentare, dar noi o sa lamurim pe scurt: alimentatia era cel mai la indemana motiv pentru a stabili limite intre NOI, cei buni, si EI, cei rai. Din fericire, astazi cultura gastronomica globala a acceptat diversitatea obiceiurilor alimentare de pe mapamond si manifesta o larga deschidere fata de gusturile culinare "exotice".

2 Orezul era considerat purtator de malarie

In secolul XVIII, in Europa, orezul era considerat mancarea saracilor. Cei bogati se temeau ca vor lua malarie, din pricina mlastinilor in care cresteau spicele acestei graminee, astazi celebra pentru lipsa glutenului. Nimic de mirare, dat fiind fapul ca oricum europenii acelor vremuri nu faceau baie, de teama sa nu raceasca. Noroc cu longevitatea chinezilor si japonezilor, care a atras atentia asupra acestui aliment.



3) Se credea ca bananele nu au nici un aport nutritiv

Ba chiar se credea ca acestea pot crea indigestii si ca sunt necomestibile. Noroc ca cercetarile in domeniul nutritiei au pus bananele la locul cuvenit, iar pana si copii de astazi cunosc valoarea nutritiva a unei banane. Pansament gastric pentru stomac, bogate in vitamina K si potasiu, bananele chiar consitutie un aliment benefic pentru sanatate. Altfel, iata si o curiozitate despre banane: acestea nu sunt de fapt niste fructe, ci bacele copacului banan. Un bananier produce un singur ciorchine de banane in tot cursul vietii sale, dar acesta poate avea de la 100 pana la 400 de banane.

4) Se credea ca lamaia dizolva oasele de peste

In Evul Mediu, pestele era servit cu o felie de lamaie alaturi nu pentru calitatea acesteia de a taia greata de la grasimea de peste, ci deoarece se credea ca daca inghiti accidental niste oase, sucul de lamaie le va dizolva ulterior, in stomac. Astfel, se credea ca era evitat riscul ca oasele sa perforeze stomacul.

 

5) Saracii cumparau ca pe niste bijuterii resturile de la mesele bogatilor

In secolul 19, in Franta, discrepantele intre clasele sociale erau marcant subliniate de felul alimentatiei. Haute cuisine, bucataria fina, cu delicatese, era destinata doar inaltei burgezii, celor ce isi permitau sa cumpere bucatari rafinati si tot soiul de bunatati (foietaje, paine alba, unt, ficat de pasare indopata, grasimi, dulciuri si alte asemenea chestii nu prea sanatoase... dar, desigur, delicioase). Printre nobili era ceva important sa demonstreze ca isi permit cea mai buna mancare, cele mai pretioase ingrediente si cei mai buni cofetari sau bucatari. In schimb, saracii nici nu se puteau gandi ca vor avea acces prea des in viata la fineturi culinare. Iar aceasta ii facea si mai interesati de hrana ramasa de pe mesele nobililor.

Haute cuisine era o adevarata moda, care demonstra statutul cuiva la fel cum astazi o fac hainele de marca, elecronicele sofisticate si masinile. Partea mai interesanta este ca cele mai bune restaurante colectau resturile din farfuriile clientilor bogati si le revindeau. Aceste bucati de mancare erau puse intr-un cos mare si transportate pana la piata acoperite cu o carpa neagra, numita "le drapeau noir". Sub carpa, resturile de mancare care reprezentau bucati bune de mancare purtau numele de "bijoux" (bijuterii). Resturile resturilor, adica bucatile mici care ramaneau dupa o selectie atenta, se numeau "arlequin", din pricina faptului ca erau extrem de variate... si putine.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

Aboneaza-te

Reclame

Anunturi