Nu suntem intoleranți la gluten, suntem intoleranți la glifosat. De ce să mâncăm organic.

Balonări, alergii, iritații cutanate, sindrom de colon iritabil, sensibilitate la gluten... Cine să fie vinovatul?


Creșterea din ce în ce mai mare a problemelor și intoleranțelor legate de gluten este binecunoscută. La nivel mondial, oamenii suportă din ce în ce mai greu produsele cerealiere: primele semne ale unei probleme cu produsele care conțin gluten sunt balonările, alergiile sau iritațiile cutanate. La ora actuală, o nouă teorie face valuri și pare să explice mai bine de ce ne confruntăm cu aceste probleme de sănătate.

Numeroși experți sunt de acord că intoleranța la produse cu gluten nu poate fi explicată doar studiindu-se genomul uman și că problema de bază este modificarea genetică a grâului. Potrivit unui raport publicat de Institute for Responsible Technology (IRT), alimentele modificate genetic sunt extrem de dăunătoare pentru sănătatea noastră.

Conform statisticilor intoleranța sau sensibilitatea la gluten afectează peste 18 de milioane de americani, locul unde testele genetice pe produse cerealiere sunt acceptate de guvern, în pofida tuturor protestelor organizațiilor non guvernamentale și ale societății civile.

Iar în România cifra celor cu probleme legate de gluten, deși mică până acum, e în plină creștere. Apar probleme chiar și la copii foarte mici, imediat după începerea diversificării. Iar copiii sunt mult mai sensibili la substanțe chimice toxice decât adulții.

Autorii studiului au remarcat că alimentele modificate genetic (GMO, genetically modified organism) vin cu cinci lucruri care pot declanșa sau agrava tulburările legate de gluten:

  • Activează răspunsul imunitar al organismului și declanșează alergiile
  • Afectează digestia
  • Afectează permeabilitatea intestinală
  • Dezechilibrează mediul bacterian din stomac
  • Deteriorează peretele intestinal


În prezent există 9 tipuri de culturi alimentare la care se pot folosi modificări genetice: soia, porumb, bumbac (ulei), lucernă, canola (ulei), zahăr din sfeclă de zahăr, dovlecel, dovleac galben și papaya hawaiană.



Cele mai multe dintre modificările genetice pentru astfel de culturi sunt făcute cu glifosat (Roundup®), un produs care “ucide din fașă” de buruienile, iar nivelurile ridicate ale acestei toxine rămân în plantele comestibile atunci când acestea sunt recoltate.

Celebrul dovlecel, deci, pe care îl mâncăm până în cele mai restrictive diete - ca și cum ar fi inofensiv - participă, așadar, la înrăutățirea stării noastre de sănătate?

Tot ce este posibil, mai ales că în Europa, respectiv în România, accesul la erbicidul glifosat este încă liber. Roundup, produsul fabricat de gigantul american al biotehnologiei agricole Monsanto, sau CleanUp Xpert ori Agro-Glyfo, două erbicide tot pe bază de glifosat se pot cumăra și folosi de orice cultivator, așadar este greu de aprieciat dacă sursa din care îți cumperi legumele este una sigură. 

Oricum, în 2017, Uniunea Europeană a reînnoit licențele pentru glifosat, stârnind criticile activiștilor.

Stephanie Seneff, cercetător științific la MIT, spune că glifosatul este un antibiotic patentat care ucide inclusiv bacteriile benefice din intestinele umane, creând un dezechilibru al florei intestinale, lucru care este obișnuit în boala celiacă și în alte tulburări legate de gluten.

Soiurile de porumb și de bumbac sunt, de asemenea, “ajutate” să crească ferite de dăunători cu un insecticid, numit toxină Bt.



Potrivit directorului executiv al Institute for Responsible Technology, Jeffrey Smith, toxina Bt este creată pentru a pătrunde în celulele insectelor, dar… face același lucru și în celulele umane. Astfel încât poate duce la sindromul de colon iritabil, o problemă comună, de altfel, la pacienții declarați sensibili la gluten.

În plus, cercetătorii au descoperit că toxinele Bt găsite în culturile Monsanto pot afecta celulele sanguine și pot cauza leucemie.

Un alt studiu a arătat că hrana pentru animale cu GMO conduce la inflamarea stomacală severă și uterul mărit la porcine, iar multe alte studii au legat GMO-uri de cancer și alte boli.

Prin urmare, oamenii de știință încurajează interzicerea alimentelor modificate genetic.



Deci cerealele organice sunt bune?

Cerealele sunt recomandate de majoritatea nutriționiștilor ca o soluție foarte bună pentru o alimentație echilibrată, deoarece furnizează multe vitamine și minerale, având și beneficiul că vin cu un conținut scăzut de grăsimi. De asmenea, ajută la scăderea colesterolului, stimuleaza tractul digestiv, iar fitoestrogenii care se intalnesc în cerealele integrale protejeaza organismul.

Desigur, în cazul în care un pacient a fost diagnosticat cu celiachie (aceasta nu înseamnă doar sensibilitate la gluten, ci intoleranță) va trebui să respecte indicațiile medicului. 

Dar dr. Tom O'Bryan, expert internațional recunoscut în privința sensibilității la gluten și a bolii celiace, susține că alimentele modificate genetic reprezintă o explicație plauzibilă a creșterii rapide a tulburărilor legate de gluten în ultimele decenii.

Vestea bună este că, atunci când se elimină complet din alimentație atât alimentele pe bază de gluten, cât și hrana modificată genetic, ca parte a tratamentului, pacienții se recupereaza mai repede și complet.

Hrana organică, produsele vegetale lipsite de îngrășăminte și chimicale, par să fie soluția, de altfel, pentru multe dintre afecțiunile acestui secol. Ca să nu mai spunem că aceste produse organice au și gust, spre deosebire de cele care au câștigat aspect, dar în detrimentul savorii.

Realitatea însă ne ține captivi într-un sistem în care hrana adevărată pare greu de găsit. Rafturile din magazinele noastre sunt încă pline de alimente tratate, pline de chimicale, nitriți, coloranți, E-uri, sirop de glucoză etc. Ne aflăm în plină invazie a alimentelor nesănătoase. 

Faceți acest test: mergeți printr-un hipermarket și vă veți plimba la nesfârșit printre rafturi cu produse din alimente tratate cu pesticide, produse prin tehnologii nesănătoase. Nici în zona de legume nu avem vreo garanție: ardeii, dovleceii, roșiile și toate alimentele care se strică greu și par umflate cu pompa sunt doar o dovadă a intervențiilor genetice sau chimice în cazul respectivelor plante.



În schimb, rafturile pentru produse bio-eco-organice sunt puține și au spații mici.

Explicația faptului că magazinele noastre nu au o ofertă la fel de bogată ca în alte țări este că nici românii nu ar fi interesați să mănânce sănătos. Și totuși, dacă am avea posibilitatea să ne hrănim mai bine, cu siguranță am face-o.

Personal, din cauza unei “sensibilități la gluten” pe care eu însămi am căpătat-o treptat, în timp, am început anul trecut să caut variante mai sănătoase de alimentație.

Întâi am ținut o dietă ketogenică la care am renunțațt după trei luni. Am constatat efectele acesteia, am slăbit, mi s-a limpezit și mintea, dar nu cred că este tocmai genul unei diete care poate fi ținută toată viața.

Deși am renunțat la dieta ketogenică, ea m-a învățat, totuși, un lucru important: să îmi aleg cu mult mai multă grijă mâncarea - legume de la producători eco, ouă organice, carne și iaurturi de la animale hrănite cu iarbă, nu cu cereale (dacă nu v-ați gândit niciodată la asta, hrana naturală a păsărilor de curte nu este porumbul – adesea provenit din culturi modificate genetic – ci iarba, râmele și insectele. Nu mai vorbim de antibioticele și cu care sunt tratate când cresc în comun.)

După dieta keto, încercând să caut surse cât mai curate de cereale (avem nevoie și de fibre), am descoperit că pe piața noastră au intrat și mărci europene de top, care ne oferă șansa să alegem o nutriție mai sănătoasă.

Spre exemplu, probabil recent intrat, BJORG - unul din pionierii alimentației BIO, astăzi prezent în peste 35 de țări în lume. Compania oferă o alternativă 100% organică a multor preparate preambalate, gourmet, care se disting și printr-un gust natural.

În Franța, țara de origine, BJORG are peste 200 de produse împărțite pe 6 categorii (cereale pentru micul dejun, biscuiți și galete, crackeri și pâinici, mai multe feluri de lapte vegetal, sucuri de legume și fructe, cuburi vegetale și mese la plic). Iar toate produsele brandului sunt certificate ecologic, făcute din ingrediente nemodificate genetic, fără pesticide, fără conservanți sau coloranți artificiali. Ingredientele selecționate din produsele BJORG sunt bogate în vitamine și minerale, oferind preparatelor o valoare nutritivă ridicată. Toate poartă marca AB (produs organic în Franța) și certificarea UE.



De unde știu căeste adevărat și producătorii nu sunt mână în mână cu niște inspectori sanitari?
Pentru garantarea originii ecologice a alimentelor testele nu se fac în România și nici în alte țări. Există organisme independente, aprobate la nivel european, care sunt responsabile de testări repetate, în toate etapele de producție ale unui produs. Tot aceste organisme sunt responsabile cu verificarea îndeplinirii stricte a condițiilor și specificațiilor acestui tip de alimente.

De exemplu, produsele BJORG sunt testate periodic pentru depistarea urmelor de pesticide, absenței ingredientelor modificate genetic, micotoxinelor, cercetarea valorii nutriționale etc. Cerealele folosite la prepararea produselor lor sunt integrale sau semi-integrale, fără grăsimi hidrogenate, fără coloranți sau conservanți.

Există vreo diferență între alimentele bio și cele organice?
Nu există, termenii au fost aleși mai degrabă din perspectivă lingvistică, dar în principiu ei exprimă, cu mici nuanțe, același lucru. Produsele organice conțin în proporție de minim 95% ingrediente cultivate fără fertilizatori, pesticide, erbicide sau alte substanțe chimice. Acestea au fost cultivate pe sol netratat cu substanțe sau îngrășământ chimic de cel puțin 3 ani.

Agricultura organică respinge folosirea hormonilor de creștere, a ingineriei genetice sau a iradierii în vederea conservării alimentelor.

Iar pentru că un produs să fie catalogat drept „100% organic”, acesta trebuie să conțină exclusiv ingrediente cultivate organic.

Multe persoane spun, și au dreptate, că nu pot cumpăra zi de zi produse organice și le este foarte dificil să găsească alimentele potrivite.

Și totuși, chiar și o adoptare parțială a unei alimentații sănătoase poate scădea riscul contaminării cu pesticide, al alergiilor, al sindromului de colon iritabil și al unei largi serii de alte afecțiuni pentru care medicii declară că momentan nu se cunoaște “foarte bine” cauza.

Iar dacă suferiți de una dintre afecțiunile modificate mai sus, s-ar putea să aveți o surpriză atunci când veți încerca doar pentru trei săptămâni nu o dietă anume, ci un stil de alimentație diferit: acela fără pesticide, chimicale și produse modificate genetic

Surse:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

Aboneaza-te

Reclame

Anunturi